Precum o descrie marele poet Mihai Eminescu ,,Bucovina este partea cea mai veche și mai frumoasă a țării noastre, raiul Moldovei”, fiindcă “acolo e sfânta cetate a Sucevei, scaunul domniei vechi, acolo este scaunul firesc al unui mitropolit care în rang de neatârnare era egal cu patriarhii, acolo sunt moaștele celor mai mari dintre domnitorii români, acolo doarme primul descălecat Dragoș, îmblânzitorul de zimbri, acolo Alexandru cel Bun, întemeietorul de legi, acolo Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, a creat zidul de apărare al creștinătății. Bucovina este “pământ sfânt, a cărui apărare ne-a costat pe noi râuri de sânge, veacuri de muncă, toată inteligența noastră trecută, toate mișcările cele mai sfinte ale inimii noastre”.

Bucovina începe să existe în cuprinsul Imperiului Habsburgic, dăinuind vreme de 144 ani, între 1774 și 1918. Odată cu debutul administrării habsburgice, denumirea de Bucovina (germ. Buchenland, ‘Țara de fagi’) este adoptată oficial. După prăbușirea monarhiei austro-ungare, în noiembrie 1918 regiunea Bucovina se unește cu România. În iunie 1940, nordul Bucovinei este ocupat de Uniunea Sovietică. În 1941, forțele române, aliate la Axa, recuceresc nordul Bucovinei. Acesta este reocupat însă de Armata Roșie. În anul 1944, rămânând până astăzi în componența Ucrainei.

Regiune istorică, Bucovina sau Țara Fagilor, devenită Ducatul Bucovinei în Imperiul Austriac cuprinde un teritoriu de 10.441 km², care acoperă zona adiacentă oraselor Rădăuti, Suceava, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Siret și Vicovu de Sus din România, precum și Cernăuți, Cozmeni, Zastavna, Vașcăuți pe Ceremuș, Vijnița, Sadagura și Storojineț din Ucraina.

Pentru denumirea provinciei au fost utilizate diferite toponime, printre care „Moldova austriacă”, pentru a o deosebi de „Moldova turcească”, sau „Comitatul Sucevei”. Cu timpul, pentru a face uitată legatura cu Moldova, a fost adoptată denumirea de „Bukowina”, de la cuvântul slavon „buc”, ce  semnifică „pădure de fagi”, „faget”.

Relieful Bucovinei cuprinde atât partea muntoasă, alcătuită din masive, grupe de masive şi complexe de culmi, separate între ele prin culoare adânci și arii depresionare: masivele Suhard şi Călimani, munții Pietrosu Bistriței – Grințiesu Broștenilor, Obcina Mestecăniș, masivele Giumalău – Rarău, Obcina Feredeului, Obcina Mare, Munții Stânișoarei, Depresiunea Dornelor, culoarul depresionar Vatra-Dornei – Câmpulung Moldovenesc – Gura Humorului, cât și zona mai coborâtă, în medie cu 200 de metri față de cele mai estice şi mai joase culmi muntoase.

Cele mai importante subunități de relief din această  regiune sunt: Dealurile Piemontane Marginea – Ciungi Depresiunea Radăuți, Podișul Suceava – Fălticeni, Podișul Dragomirna, Depresiunea Liteni, Câmpia Piemontană Baia, culoarul Văii Siretului.

Gastronomia regiunii este una cu totul și totul specială. Bucovinenii sunt hărăziți de Dumnezeu cu recolte bogate, care odată ajunse în mâinile iscutite ale gospodinelor iau naștere rețetele tradiționale delicioase. A se reaminti ciorba rădăuțeană, tochitura cu ou fiert  și mămăliguță, chișcă, cighirul, mușchiul copt în jar, cârnații boierești, costiță hituită, mușchiul haiducesc și scârjele.

Să nu uităm de tradiționalele deserturi, ce iți lasă gura apă :poale în brâu, mălai, tocinei, alivinci, căpșuni cu smântână și mămăliguță.

Nu în ultimul rând, Bucovina se diferențiază prin păstrarea tradițiilor și obiceiurilor religioase. An de an, de sfintele sărbători, creștinii bucovineni se îmbracă în straiele tradiționale pregătindu-se de cele mai străvechi obiceiuri.

Ultima lună a anului ne surprinde cu cele mai frumoase evenimente religioase, datini și obiceiuri de iarnă din vechime care au rezistat scurgerii timpului. Atât de Crăciun, cât și de Anul Nou se parcurge un întreg ritual de asemenea tradiții cu colinde, cântece de stea, diverse urături și strigături de Plugușor.

O sărbătoare care are un rol aparte în sufletul bucovinenilor este Paștele.  Această sărbătoare a Învieri Domnului pregătește toată suflarea Obcinilor Bucovinei, în primul rând cu postul cel de 6 săptămâni care se păstrează cu sfințenie în zonă. În noaptea de sâmbătă spre duminică, peste tot ținutul mănăstirilor se așterne tăcerea și se așteaptă Sfânta Lumină a Învierii. Dis de dimineață, bucovinenii îmbrăcați în portul tradițional se îndreptă spre curtea bisericii pentru a Sfinții coșul plin de bucate tradiționale. Din acest coș nu lipsesc ouăle roșii, pasca cu brânză, cozonacul și vinul roșu.

Moldova este regiunea din nord-estul României moderne, care cuprinde teritoriul rămas din Principatul Moldovei după pierderea în 1776 a regiunii din nord-vest numită Bucovina și în 1812 a jumătății de răsărit din Principat, numită Basarabia. Moldova este o regiune istorică, actualmente aflându-se pe teritoriile României (46%), Republicii Moldova (36%) și Ucrainei (18%).

Regiunile cu care se învecinează Moldova sunt: Bucovina și Transilvania la vest, Muntenia la sud și Dobrogea la sud-est. În partea de nord se află Ucraina, iar la est Republica Moldova.

Istoria Moldovei este una tumultoasă, dar sub conducerea unor domnitori precum Ștefan cel Mare, Moldova a reușit să-și mențină independența față de otomani și să facă față a numeroase năvăliri, precum sunt cele ale tătarilor.

Moldova, în secolul XVI, a devenit un stat tributar Imperiului Otoman, iar în secolul XVIII autonomia sa a fost redusă considerabil. În 1775, Imperiul Otoman a cedat Imperiului Habsburgic partea de nord a Moldovei (Bucovina), , iar în 1812, a cedat Rusiei, teritoriul dintre Prut si Nistru, (Basarabia). În 1856, 3 județe din sudul Basarabiei (Cahul, Ismail și Bolgrad) se alătură din nou Moldovei, iar în 1859 aceasta se unește cu Țara Românească, formând Principatele Unite, numite din 1862, România, sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza.

Proveniența denumirii regiunii este mult discutată de către cercetători, însa cea mai cunoscută legendă se regăsește în lucrarea lui Dimitrie Cantemir „Descrierea Moldovei:, “Pe drum dădu din întâmplare peste un bou sălbatic, numit de moldoveni zimbru, şi, tot gonindu-l, ajunse la poalele munţilor. Când căţeaua lui de vânătoare, căreia-i zicea Molda, şi pe care o iubea foarte mult, se repezi întărâtată asupra fiarei, bourul se azvârli într-un râu, unde săgeţile îl uciseră; dar şi căţeaua, care sărise în apă după fiara fugărită, fu luată de undele repezi. Întru pomenirea acestei întâmplări, Dragoş fu cel dintâi care numi acest râu Moldova, iar locului unde se precuseră acestea îi dădu numele de Roman, după numele seminţiei sale şi luă ca stemă a noului său principat capul bourului”, scrie Cantemir în “Descrierea Moldovei” ( Dimitrie Cantermir, Descrierea Moldovei).

Moldova are un relief cu totul aparte deoarece este una dintre cele mai întinse regiuni ale României. De la munte la câmpie, aici puteți întâlni orice formă de relief din cele principale. Partea de vest a Moldovei este muntoasă și oferă cele mai spectaculoase peisaje din regiune. Munții Tarcăului, Munţii Ciucului, Munţii Nemira, Munţii Hăşmaş, Munţii Ceahlău, Munţii Stânişoarei și Munţii Vrancei sunt cei care compun această parte și oferă trasee de drumeție și peisaje care taie răsuflarea. Partea centrală și de est sunt acoperite de Podișul și Câmpia Moldovei.

Clima în această regiune este destul de răcoroasă. Aici întâlnim un climat temperat continental, iar influențele venite dinspre Siberia sunt foarte vizibile. Verile sunt calde, dar uneori mai răcoroase, iar iernile mai lungi și aspre cu precipitații bogate sub formă de ninsoare. În partea de sud clima este mai temperată, iar temperaturile maxime pe timpul verii pot depăși 30-35° C.

Regiunea Moldova este foarte bogată în ape curgătoare. Cele mai lungi și mai importante ape curgătoare sunt Siret, Bistriţa, Trotuş, Prut, Dunărea, Bârlad, Bahlui, Jijia și Moldova, iar cele mai mari și mai importante lacuri sunt Drăcşani, Negreni, Hăneşti, Mileanca, Havârna, Brateş, Lieşti, Lupele și Izvorul Muntelui, acesta din urmă fiind și unul dintre cele mai mari lacuri din țară

Bucătăria moldovenească este o latură a culturii și civilizației românilor moldoveni. Aceasta se caracterizează prin mâncăruri fine, rafinate și gustoase, iar la prepararea lor se folosește în special carnea de pasăre și pește, dar și carnea de porc, vită, oaie sau vânat. Ciorbele se acresc cu tradiționalul borș, facut adesea în casă de către gospodine. Printre preparatele renumite amintim: pârjoalele moldovenești, sarmalele, ciorba de potroace, saramură de crap, tochitura moldovenească cu mămăliguța și multe alte preparate pe care localnicii vă invită să le descoperiți.

Dacă tot am menționat preparatele tradiționale, trebuie să amintim și de faimoasele deserturi tradiționale: cozonacii moldovenești, pasca moldovenească, faimoasele plăcinte cu brânză “Poale-n brâu”, papanași.

Mândria oricărui moldovean este întărită de tradițiile și obiceiurile transmise din generație în generație. Datinile sunt respectate cu sfințenie la Crăciun, Paște, Anul Nou, Mărțișor, nunta sau la oricare eveniment important de peste an. Printre cele mai importante tradiții amintim: colinda, plugușorul, capra, ursul și căiuții care se desfășoară de Crăciun și Anul Nou. Și nunta moldovenească urmează un set de tradiții, cele mai importante dintre acestea fiind: iertarea de la părinți, împodobirea bradului, chemarea la nuntă și aruncarea colacului.

Avion, tren sau mașină? Pentru a călătorii în Bucovina, în ținutul străvechi ce poartă denumirea de Țara Fagilor, veți putea ajunge cu aproape toate mijloacele de transport.

• Avion
  Zona este deservită de aeroportul Sâlcea, ce este situat la 15 km de orașul Suceava, oraș ce face legătura cu toată zona. Companiile ce operează sunt Wizz Air și Tarom.
  De asemenea,  aeroportul Internațional Iași se regăsește la 156 km de tărâmul mănăstirilor .Companiile ce operează sunt Wizz Air, Tarom, Blue Air, Austrian Airlines, Lufthansa, Turkish Airlines.

• Tren
  Transportul cu trenul de la București la Suceava se desfășoară pe magistrala București–Bacău–Suceava-Vicșani, cu ramificațiile Suceava–Rădăuți-Putna și Suceava–Gura–Humorului-Câmpulung Moldovenesc-Vatra Dornei-Sîngeorz Băi–Năsăud-Beclean, ramificații care fac legătura cu zona Rădăuti și cu zona Humor-Câmpulung-Dorna. Transportul cu trenul dinspre și spre Transilvania se realizează pe magistrala Timișoara-Iași și face legătura cu cele mai importante orașe din vestul țării : Arad, Oradea, Cluj Napoca, Dej trecând în Bucovina peste munți, urmând apoi traseul Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Vama, Gura Humorului, Suceava.

• Mașină
  Bucovina este legată prin rețeaua de soșele naționale și europene de toate colțurile României. Drumul național DN 2 – E 85, București – Bacău – Fălticeni – Suceava – Siret unește capitala București de Suceava, distanța putând fi parcursă în aproximativ 6 ore. DN 17 A face legătura între Siret– Rădăuti– Sucevița– Câmpulung Moldovenesc iar drumul național DN18 leagă Iacobeni – Ciocanești – Borșa, ducând mai departe în Maramureș.

Avion, tren sau mașină? Pentru a călători în Moldova, puteți ajunge cu aproape orice mijloc de transport.

• Avion
  Zona este deservita de aeroportul internațional Iasi, care este situat la aproximativ 8 km de centrul orașului Iași și care face legătura cu celelalte zone ale Moldovei.Companiile care opereaza sunt: Blue Air, Tarom, Wizzair, Austrian Airlines și Aegean Airlines.

• Tren
  Transportul cu trenul de la București la Iași se desfășoară pe magistrala București – Ploiești Sud – Mizil – Buzău – Râmnicu Sărat – Focșani – Mărășești – Tecuci Nord – Bârlad – Vaslui – Bârnova – Nicolina – Iași.

• Mașină
  Datorită dumurilor naționale și europene, Moldova este accesibilă din oricare punct al țării. Distanța Iași – București este de aproximativ 389 km, iar principalele rute sunt DN24/E581 și DN24/E85 dar şi varianta DN2/E85.

Principalele orașe din regiune sunt Suceava, Rădăuți, Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei.

• Suceava este localizată în partea de nord- est a Românei și se numără printre cele mai vechi și importante orașe ale țării.Cu o însemnătate istorică și așezare deosebită la Poalele Obcinei Bucovinei, Suceava este unul dintre cele mai apreciate orașe ale României.
  Timp de 2 veacuri a fost capitala principatului Moldova, iar din 1774- 1918 a fost un oraș al Imperiului Austriac.
  Printre cele mai cunoscute obiective turistice ale orașului se numără: Casa Memorială Simion Florea Marian, Ruinele Palatului Domnesc și statuile lui Ștefan cel Mare și Petru Mușat, Complexul medieval Zamca, Muzeul Satului Bucovinean, Mănăstirea Zamca, Muzeul Etnografic „Hanul Domnesc”, Planetariu, Biserica Arbore, dar nu în ultimul rând, Cetatea de Scaun a Sucevei.

• Câmpulung Moldovenesc este situat în partea central – vestică a județului Suceava, în depresiunea intramontană cu același nume de pe cursul mijlociu a râului Moldova, care traversează orașul.
  Legenda din zona îl prezintă pe haiducul viteaz, numit Hălăuceanu, potrivit căreia în lupta cu balaurul ce stăpânea zona, a fost singurul ce a reușit sa-l doboare. Drept răsplată pentru curajul și vitejia sa a primit libertatea mult dorită și pământuri. Cum, de unul singur, nu este suficient pentru a se gospodări, haiducul a căutat o fată și un loc unde să se așeze. A ajuns în ținutul unde astăzi e orașul, exclamând cu sinceră uimire “ O, ce câmp lung!” și aici a rămas.
  Câmpulung Moldovenesc este un oraș la poalele munților Rarău, iar ca și obiective turistice se numără: Muzeul Arta Lemnului, Muzeu Etnografic Ion Țugui , Cheile Moara Dracului, Templul evreiesc, Sinagoga Veche.

• Vatra Dornei, supranumită ‘’Perla Bucovinei” este situată în Depresiunea Dornelor, în inima munților Carpați. Orașul este înconjurat de munți împăduriți precum Munții Giumlău, Munții Bistrița, Munții Călimani, Munții Rodna, Munții Șuhard și Munții Obcina Mestecăniș.
  Locul a fost așezat de-a lungul unuia dintre drumurile care leagă Moldova de Transilvania și a crescut repede ca importanță printre satele vecine. Locul a devenit cu adevărat semnificant odată ce autoritățile au confirmat oficial proprietatea de vindecare a apelor minerale, la începutul secolului al XIX-lea. Izvoarele minerale naturale atrag vizitatorii din toată România.
  Astfel se regăsesc 37 izvoare, care apar pe teritoriul localităților Poiana Cosnei, Dorna Candrenilor, Poiana Negrii, Vatra Dornei, Ortoaia, Șaru Dornei, Panaci, Glodu, Darmoxa, Broșteni. Se mai cunosc surse de ape minerale la Poiana Stampei, Dornișoara, Neagra Șarului și Drăgoiasa.
  Principalele obiective turistice ale stațiunii Vatra Dornei, sunt: Muzeul Etnografic al Bucovinei, amplasat în clădirea primăriei; Muzeul Vânătorii și al Științelor Naturale; Catedrala Sfânta Treime ;Parcul National Călimani și zona Dornelor constituie un loc extraordinar pentru o gamă largă de activități.Principalele orașe ale regiunii sunt: Iași, Bacău, Piatra Neamț, Botoșani, Galați, Vaslui și Focșani.
• Municipiul Iași se află în partea de nord-est a ţării şi se învecinează cu judeţele Botoşani şi Suceava la nord, Neamţ la sud-vest, Vaslui la sud, iar la est se află Republica Moldova.
  Istoria acestuia este bogată, acesta fiind capitala Moldovei în perioada 1564 – 1859, una dintre cele două capitale ale Principatelor Unite între 1859 și 1862 și capitala României între 1916-1918. Orașul a fost incendiat de tătari în 1513, de otomani în 1538, și de ruși în 1686. În 1734, a fost afectat de o epidemie.
  În 1640, Vasile Lupu a înființat aici prima școală în limba română și o tipografie în biserica Trei Ierarhi. În 1643, prima carte tipărită în Moldova a apărut la Iași.
  Cele mai importante atracţii şi obiective turistice din Iași sunt Rezervaţia Forestieră Pădurea Homosu, Palatul Culturii, Mănăstirile Golia şi Trei Ierarhi, Catedrala Metropolitană, Teatrul Național “ Vasile Alecsandri”, Universitatea “ Alexandru Ioan Cuza”, Palatul Roznăveanu, Bojdeiuca lui Ion Creangă, Parcul Copou și Teiul lui Eminescu, Grădina Botanică Iași, Casele memoriale a unor mari scriitori, poeţi şi oameni politici români precum Mihail Sadoveanu (Paşcani), Costache Negruzzi (Trifeşti), Mihail Kogălniceanu (Iaşi), Vasile Alecsandri (Mirceşti), Alexandru Ioan Cuza (Ruginoasa) şi mulţi alţii, Castelul Studza (Miclăuşeni), Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul de Arta, Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu”, Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul Unirii și multe altele.
• Piatra Neamț are ca vecini judeţele Suceava şi Iaşi la nord, Vaslui la est, Bacău la sud şi Harghita la vest.
  Orașul este înconjurat de cinci munți, ceea ce îi oferă toate avantajele unui mediu unic. Cele mai vechi urme de civilizație datează înca din epoca de piatră. Renumita cultură Cucuteni (3600-2600 I.Hr.) a fost atestată în zonă printr-un număr remarcabil de așezăminte și săpături arheologice. Chiar lângă oraș, s-au descoperit ruinele unui vechi așezământ dacic numit Petrodava.
  Cele mai importante obiective turistice sunt:Parcul Naţional Munţii Ceahlău, Parcul Naţional Cheile Bicazului, Lacul Izvorul Muntelui, Cetatea Neamţulu, Mănăstirea Petru Vodă, Mănăstirile Agapia, Neamţ, Bistriţa, Văratec, stânca Piatra Teiului, Rezervaţia de zimbri Dragoş Vodă, Casa Memorială Ion Creangă de la Humuleşti.
• Municipiul Bacău este situat în partea de est a ţării şi are ca vecini judeţele Neamţ la nord, Harghita şi Covasna la vest, Vrancea la sud şi Vaslui la est.
  Bacău este situat în regiunea Moldova, la poalele Munților Carpați. Orașul a fost menționat pentru prima dată în 1408, în timpul domniei lui Alexandru cel Bun. Regiunea este ideală pentru creșterea vitelor, astfel că una dintre teorii este că etimologia numelui orașului are la bază cuvânul de origine slavă byk, care înseamnă „taur”. Cuvântul a fost scris în alfabetul român ca bâc și a fost probabil originea lui Bâcău, nume care apare în mai multe documente medievale. În Primului Război Mondial, Bacău a fost cartierul central al armatei române dupa ocuparea Bucureștiului de către Puterile Centrale.
  Printre cele mai importante obiective turistice amintim: Salina Drumul Sării – Târgu Ocna, Castelul Roșu de la Hemeiuș, Casa Memorială George Bacovia, Casa Memorială Nicu Enea, Palatul Știrbei din Dărmănești, Mănăstirea Cașin din Bacău, Lacul Poiana Uzului, Lacul Bacău I și II, Rezervația naturală Nemira, Vivariul din Bacău, Muzeul de Științe ale Naturii Ion Borcea, Muzeul de istorie Iulian Antonescu, Observatorul Astronomic Victor Anestin.
• Orașul Botoșani se află în partea de nord-est a ţării şi are ca vecini judeţele Suceava la vest şi Iaşi la sud. La nord se află Ucraina, iar la est Republica Moldova.
  „Oraşul domniţelor”, aşa cum mai este numit Botoşaniul, a dat culturii române cele mai multe personalităţi devenind astfel un simbol al culturii naţionale. Însă, faima Botoșaniului provine de la începuturile lui, fiind cunoscut ca un mare târg comercial.
  Principalele obiective turistice sunt: Casa Memorială Nicolae Iorga, Casa Memorială  Mihai Eminescu, Casa Memorială Ștefan Luchian, Casa Memorială George Enescu, Parcul Mihai Eminescu, Centrul Vechi din Botoșani, Muzeul Etnografic, Biserica Sfântul Nicolae Popauti.
• Galați se află în partea de sud-est a ţării şi are ca vecini judeţele Vaslui la nord, Vrancea la vest, Brăila la sud, Tulcea la sud-est, iar la est se află Republica Moldova.
  Galați este unul dintre cele mai mari centre economice din România, respectiv Moldova. Orașul are o istorie încărcată datorită faptului că este plasat pe Dunăre, cea mai importantă arteră comercial-fluvială europeană. Prima menționare documentară a orașului datează din 1445, într-un act semnat de domnitorul Ștefan al II-lea.
  Principalele obiective turistice sunt: fluviul Dunărea şi faleza din Galaţi, Complexul Muzeal de Ştiinţe ale Naturii, Muzeul de Istorie Galaţi, Casa Memorială Alexandru Ioan Cuza, Muzeul de artă vizuală, Muzeul Satului Galaţi, Castrul Roman de la Tirighina-Barboşi.
• Vaslui este situat în partea de est a ţării şi are ca vecini judeţele Iaşi la nord, Neamţ la nord-vest, Bacău şi Vrancea la vest, Galaţi la sud, iar la est se află Republica Moldova.
  Acest oraș s-a remarcat prin tezaurele arheologice găsite aici, valorile etnografice și arta populară, locurile istorice și monumentele care atesta existenta milenarului romanilor în aceasta zona, cât și contribuția lor la cultura universală.
  Principalele obiective turistice sunt: Rezervația arheologică „Curtea Domnească”, Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui, Muzeul Memorial „Emil Racoviță”, Ansamblul domnesc Rosetti-Solescu, Muzeul caricaturii din Huși, Muzeele memoriale „Dimitrie Cantemir”, Casa Sturdza din Bârlad, Muzeele sătești.
• Focșani este situat în partea de est a ţării şi are ca vecini judeţele Covasna la vest, Buzău la sud, Brăila la sud-est, Galaţi la est, Vaslui la nord-est şi Bacău la nord.
  Orașul este cunoscut drept „Oraşul de pe Milcov”, acesta fiind locul unde Ştefan cel Mare a stabilit granița dintre Moldova şi Ţara Românească în anul 1482. După Unirea Principatelor, Focşaniul devine cunoscut drept „Oraşul Unirii” deoarece pe 6 iulie 1862, Alexandru Ioan Cuza a semnat decretul de unificare a Focşanilor, cel din Moldova şi cel din Ţara Românească, care până atunci fusese împărţit de râul Milcov între cele două principate.
  Principalele obiective turistice sunt: Teatrul „Maior Gheorghe Pastia”, Muzeul de Istorie și Arheologie, Muzeul de Științe ale Naturii, Muzeul Unirii, Muzeul Satului, Rezervația Naturală Cheile Tişiței, Cascada Putnei, Rezervația Naturală Focul Viu, Casa Memorială „Moș Ion Roată”, Domeniile viticole din Vrancea.

Obiectivele dragi nouă, pe care le vizităm mereu şi mereu cu mare drag, de fiecare dată cȃnd ajungem pe meleagurile bucovinene datorită emoţilor transmise, stării sufleteşti de bine cu care te ȋncarci după ce le vizitezi. Mai jos vă lăsăm lista acestora, fără o ordine anume a vizitării lor, pentru că de oriunde am ȋncepe bogăţia sufletească rămȃne aceeaşi.

• Mănăstirea Putna este un lăcaș monarhal ortodox, unul din cele mai importante centre culturale, religioase și artistice românești.
  A fost supranumită „Ierusalimul Neamului Românesc”. Mănăstirea se afla în județul Suceava, la 33 km nord- este de orașul Rădăuți, într-un loc pitoresc înconjurat de dealuri și peisaje sălbatice. Arhitectura mănăstirii îmbină elementele moldovenești specific cu cele bizantine, gotice și renascentiste.
  La un kilometru de mănăstirea Putna se regăsește Chilia lui Daniil Sihastru, reprezentată de o grotă săpata într-o stâncă pe valea pârâului Vițau unde s-a retras în liniște călugărul Daniil Sihastru. Acesta a fost un bun sfătuitor al domnitorului Ștefan cel Mare, dar și un mare protector pentru săraci și bolnavi.
• Mănăstirea Sucevița situată în satul cu același nume, reprezintă un monument istoric al țării noastre datând înca din secolul al XVI-lea. Mănăstirea impresionează prin îmbinarea armonioasă dintre arhitectură, pictură, sculptură și exemple ale artei decorative religioase.
• Mănăstirea Moldovița este una din vechile așezări călugărești; localizată în comuna Vatra   Moldoviței din județul Suceava. Mănăstirea este considerată o bijuterie a spiritualității și a artei vechi moldovenești, fiind inclusă pe lista patrimoniului cultural Mondial UNESCO.
• Mănăstirea Voroneț este un complex medieval construit în satul Voroneț, cu un stil architectural moldovenesc, cu caracteristici bizantine și elemente gotice. Mănăstirea este supranumită ‘’ Capela Sixtină a Estului” datorită frescei de pe fațada de vest care ilustrează Judecata de Apoi.
• Muzeul Satului Bucovinean dispune de o suprafață de 6 hectare și împărtășește celor cărora le trece pragul viața în satul autentic bucovinean prin prisma arhitecturii bucovinene vechi, a ritualurilor de naștere, nunta și înmormântarea puse în scenă în casele prezente. Acesta se regăsește în imediata apropiere a Cetații de Scaun din Suceava, o cetate medievală localizată pe un pinten terminal al unui platou aflat la o înălțime de 70 m față de lunca Sucevei. Cetatea de Scaun a Sucevei datează din secolul al XIV-lea, fiind principala reședința a domnitorilor din Moldova timp de 200 de ani. Astăzi este un monument istoric de nivel național.Obiectivele dragi nouă, pe care le vizităm mereu şi mereu cu mare drag, de fiecare dată cȃnd ajungem pe meleagurile moldovenești datorită emoţilor transmise, stării sufleteşti de bine cu care te ȋncarci după ce le vizitezi. Mai jos vă lăsăm lista acestora, fără o ordine anume a vizitării lor, pentru că de oriunde am ȋncepe bogăţia sufletească rămȃne aceeaşi.
• Mănăstirea Agapia – este situată în comuna Agapia, la aproximativ 43 km de Piatra Neamț și 9 km de Târgu Neamț. Ansamblul Mănăstirii Agapia este cunoscut atât prin faptul că este cea mai numeroasă comunitate de maici din ţara noastră, cât și datorită picturii – tezaur realizată de către Nicolae Grigorescu în anul 1858, acestea având o compoziţie deosebită, ce îmbină elemente ale stilului bizantin cu influeţe neoclasice şi cu arta românească. Este singura comunitate monahală din ţara noastră care poartă numele de “dragoste creştină”, din grecescul “agapis”
• Rezervatia naturala de zimbri „Dragos Voda” – este un loc impresionant care face parte din Parcului Natural Vânători Neamț. Parcul natural a fost deschis în anul 1968 din dorința de a readuce în țară unul dintre cele mai cunoscute animale care au trăit pe meleagurile moldovenești. Zimbrul este un adevărat simbol mai ales în zona Moldovei, acesta fiind regăsit atât în legendele locale, cât și pe stema Moldovei.
• Cetatea Neamțului – este un loc de legendă pentru români si este așezată aproape de vârful cel mai înalt al Culmii Pleșului, la marginea orașului Târgu Neamț. Aceasta este una dintre cele mai importante fortificații din perioada medievală și a fost construită în perioada de început a statului moldovean, în timpul domniei lui Petru Mușat (1375-1391).
• Lacul Izvorul Muntelui – este cel mai mare lac antropic amenajat pe râurile interioare din România și este situat pe cursul superior al râului Bistrița. Acesta a fost realizat ca urmare a construirii barajului hidroenergetic cu acelaşi nume. Lacul impresioneaza turiștii prin dimensiunie sale, iar în anul 2000 a fost declarat rezervație naturală acvatică.
• Parcul Național Ceahlău – multe legende au luat naștere în jurul muntelui Ceahlău. Dintre munții țării acesta este singurul care are o zi de hram, pe 6 august, la Schimbarea la Față, este Sărbătoarea Muntelui Ceahlău.
• Parcul Național Cheile Bicazului – este o bijuterie a naturii și o adevarată atracție turistică. Cheile Bicazului, s-au format datorită eroziunilor provocate de râul Bicaz și ai săi afluenți și fac legătura între Transilvania și Moldova. Drumul din Cheile Bicazului este format din serpentine, ce ofera priveliști spectaculoase, iar atracția principală este Lacul Roșu.
• Castelul Sturdza – acesta a fost construit între anii 1880 – 1904, în stil neogotic, în cinstea Doamnei Sturdza.
• Palatul Culturii din Iași – este o clădie emblematică a Municipiului Iași, care a fost construită în perioada 1906 – 1925. Acesta este construit în stil neogotic și găzduiește Complexului Muzeal Național „Moldova”.

Cele mai importante festivaluri din zona Bucovinei:

• Festivalul Internațional de Folclor ‘’Întâlniri Bucovinene’’ – are loc an de an la poalele Munților Rarău în orașul Câmpulung Moldovenesc. Festivalul este un eveniment de importanță europeană ce prezintă folclorul și tradițiile Bucovinei, prin participarea a șase țări, în care trăiesc foști locuitori ai Bucovinei și urmașii acestora: Polonia, Ucraina, România, Ungaria și Republica Moldova. Pe o perioadă de 4 zile a verii, în luna iunie, festivalul ne încânta ochii cu frumoasele costume tradiționale a fiecărei țări.
• Serbările Zăpezii Vatra Dornei – în fiecare an în municipiul Vatra Dornei are loc faimosul festival ce se desfășoară în luna februarie pe Pârtia de Schi Veverița. La fiecare ediție are loc tradiționalul Concurs de Schi Alpin adresat turiștilor de orice vârstă, dar și petrecerea în aer liber animată de formații românești.
• Festivalul European al Artelor ‘’Ciprian Porumbescu’’ – este un festival ce se desfășoară în luna iunie; un festival al creației și interpretării muzicale ce reunește arta plastică, muzica și literatura, dar și tradiționalul Concurs Internațional de Interpretare Muzicală ‘’ Lira de Aur’’.

Cele mai importante festivaluri din zona Moldovei:

• Hangariada|Festival de Artă și Zbor Iași–  este primul festival al primăverii și singurul festival de artă și zbor din România dedicat celor pasionați de avioane și artă. Acest festival durează 3 zile și oferă participanților showuri aviatice, salturi cu parașuta, zboruri cu planorul, concerte de muzică, expoziții de artă, spații de joacă pentru copii, mâncare, băutură și multe activități distractive și relaxante.
• Afterhills Music & Arts Festival – este un festival de muzică și artă ce se desfășoară anual vara, la Iași. Festivalul are la bază ideea că arta și muzica se completează reciproc, lineup-ul este diversificat și accesibil pentru toate gusturile (muzică electronică, rock, pop, hip-hop, raggae etc.).
• KULT Fest Roman – este un festival generalist, dedicat tuturor vârstelor,care se desfășoară vara și care unește muzica de calitate, cultura, educația și atracțiile dinamice, cu rolul de a oferi experiențe inedite tuturor participanților. Festivalul oferă atracții inedite participanților: zboruri cu balonul cu aer cald, arte vizuale, zonă de streetfood, spațiu de joacă pentru copii, concursuri și diverse activități în aer liber.
• Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași – acest festival este organizat în fiecare toamnă și reunește la Iași profesioniști din domeniul cărții, atât din țară, cât și din străinătate
• Festivalului Internațional „Vacanțe Muzicale” Piatra Neamț – acest festival are loc vara și timp de şapte seri, ţinutul Neamţ este cuprins de acorduri ale celor mai diverse genuri muzicale: simfonic, pop, operă, rock, jazz, muzică veche, corală sau camerală.
• Festivalul de Teatru Piatra Neamț – organizat în fiecare toamna, acest festival dorește să fie un punct de întâlnire pentru generații diferite de artiști și de spectatori,  dar și pentru oameni de teatru din diverse părți ale Europei.