Călătorind ȋn Maramureş, ne aflăm în partea Nord-Vestică a Romȃniei, în estul Bătrȃnului Continent. Maramureşul este una dintre regiunile pitoreşti ale Romȃniei noastre dragi, este colţişorul nostru de Rai. Frumuseţea acestei regiuni, nu stă ȋn ceea ce vede prima data ochiul, ci ȋn locurile ascunse, ȋn locurile unde tradiţia, voia bună şi credinţa au rămas aceleaşi şi azi.

O simplă vizită a Cimitirului Vesel de la Săpȃnţa, unic în lume, o plimbare cu Mocăniţa pe Valea Vaserului, ultima cale forestieră cu abur din Europa, sau transpunerea în trecut o dată cu vizitarea Memorialului Durerii şi a Muzeului Satului Maramureşean, ne fac să ne îndragostim mereu si mereu de aceste meleaguri.  Iar pentru că dragostea adevărată trece prin stomac dar şi pe la biserică, ţinutul moroşenilor ne oferă şi numeroase bisericuţe din lemn, fiecare cu secretele ei, opt dintre ele, făcȃnd parte din Patrimonul UNESCO, printre care şi biserica Mănăstirii Bȃrsana.

Maramureşul aşa cum ȋl cunoaştem, este ȋmpărţit ȋn 4 ţări, fiecare ţară avȃnd propriile obiceiuri, porturi şi tradiţii. Frumuseţea acestei regiuni, nu stă ȋn ceea ce vede prima data ochiul, ci ȋn locurile ascunse, ȋn locurile unde tradiţia, voia bună şi credinţa au rămas aceleaşi şi azi.

• Țara Maramureşului – sau Maramureşul Istoric, este delimitată la nord de Ucraina prin rȃul Tisa, și creasta Munţilor Maramureşului, la vest de Despresiunea Lăpuşului ( Tara Lăpuşului) şi Despresiunea Copalnic ( Tara Chioarului), la sud de judeţul Bistriţa Năsăud, iar la est de judeţul Suceava (Bucovina). Obiceiurile străvechi, portul tradiţional viu colorat, muzeele, casele memoriale şi ospitalitatea maramureşenilor sunt motivele principale care ne îndeamnă să vizităm Țara Maramureşului. Aici se înalţă falnic şi Creasta Cocoşului, parte a masivului Gutȃi, un valoros monument geologic.
• Țara Lăpuşului – este locul unde te-ai întoarce mereu şi mereu datorită peisajelor incredibile, oamenilor calzi, primitori şi a energiei aparte pe care o simţi de îndată ce ai ajuns în acest loc binecuvȃntat de Dumnezeu. Tara Lăpuşului este o însumare a obiceiurilor ţăranului romȃn şi a stilului său de viaţă, împreună cu viaţa rurală neschimbată. Aici se află şi Cheile Lăpuşului – Rezervaţia Naturală “ Cheile Lăpuşului”, o arie naturală protejată de lege, fiind constituită din cursul mijlociu al rȃului Lăpuş, şi confluenţa cu rȃul Cavnic. Acest defileu este unic în Romȃnia datorită rocilor în care se dezvoltă şi a dimensiunilor sale.
• Țara Chioarului – situată în sud-estul judeţului Maramureş, şi-a dăltuit istoria în lemn şi piatră, fiind adȃnc impregnată în mit şi istorie. Denumirea ţinutului vine de la Cetatea de Piatră o fortificaţie situată pe cursul mijlociu al rȃului Lăpuş; apare în scrieri pentru prima dată în anul 1319 sub denumirea de Cheewar.
• Țara Codrului – situată de o parte şi de alta a culmii Făgetului sau Codrului, cum îi spun localnicii. Peisajul acestei ţări consistă în dealuri joase, acoperite de păşuni şi ogoare. Încă se mai găsesc păduri, mai ales în apropiere de Movila Codru, la capătul vestic al zonei. Codru este probabil zona cel mai puţin vizitată şi cel mai puţin cunoscută din judeţul Maramureş.

Tradiţiile şi portul popular

Specific acestei zone este portul popular maramureşean, care se remarcă printr-o eleganţă aparte, şi are un caracter cu totul original. Putem spune că portul popular maramureşean este o fascinantă artă vestimentară, deoarece toate piesele componente ale acestuia sunt realizate în casă.

Portul femeiesc este format dintr-un batic înflorat (mai închis la culoare la femeile mai în vârstă), o cămașa cu mâneci trei sferturi, poale peste care se îmbracă două zadii, un pieptar din pănură sură sau un „lecric”, iar ca accesoriu „zgarda scumpă” (mărgele de corali) sau zgărdanele (țesături de mărgele mici în jurul gâtului).

Costumul bărbătesc  are ca element principal, cămașa albă. În partea de jos bărbații poartă izmene care vin până la mijlocul gambei, (iarna purtând  cioareci din lână albă). Ținutei masculine i se mai adugă clopul și straița.

Pentru o experienţă completă a vieţii din Maramureş, este necesar să luăm parte şi la o nuntă organizată în stil tradiţional, unde rochia miresei modernă este înlocuită cu o rochie transmisă din generaţii în generaţii la care se adaugă poalele, spăcelul şi zadele, având elemente înflorate şi de mătase pe ea. Mirele are şi el un costum deosebit. Iarna se poartă cioareci şi doloman, iar vara izmene largi, cămeşe, laibăr albastru, uneori cu nasturi rotunzi, galbeni şi cu aplicaţii de mărgele pe el. Printre obiceiurile de nuntă se numără:

• peţitul (flăcăii trimiteau invitaţia prin purtători de cuvânt. Mireasa, însă, nu se lasă lesne impresionată. Ea acceptă abia a treia oară cererea în căsătorie.);
• logodna ( nunta începe cu ceremonia „credinţei”. Conform tradiţiei, logodnicii merg la casa preotului pentru a obţine binecuvântarea. Aici ei fac schimb de verighete şi „dău mâna”, adică îşi fac promisiunea de a se căsători);
• steagul de nuntă şi cununa miresei (anunţarea nunţii prin sat şi împodobirea steagului de nuntă, simbol al vitalităţii şi puterii masculine. În plus, maramureşenii pregătesc şi „împletirea cununii” miresei, în cadrul unei petreceri a fetelor);
• chemarea la nuntă (chemarea la nuntă se face în trei etape: cu o lună, cu două-trei săptămâni înainte şi în săptămâna nunţii, însă cel mai adesea se face în duminica de după logodnă. Este un ritual la care iau parte mirele şi mireasa, vornicul – un fel de maestru de ceremonii – şi prietenii celor doi. Îmbrăcaţi în straie de sărbătoare, merg să cheme oamenii din sat la nuntă. Băieţii ţin în mână o ploscă umplută cu ţuică, iar fetele – una cu vin: cine doreşte să participe la nuntă, bea o gură de ţuică sau de vin.)

Avion, tren sau maşină? Putem ajunge pe aceste meleaguri prin oricare dintre cele 3 variante clasice avion, tren sau maşină.

• Avion
  Aeroportul Internaţional Maramureş din Baia Mare, are mereu porţile deschise, dar pentru conexiuni mai bune, Aeroportul Internaţional Avram Iancu din Cluj, situat la 140 km de Baia Mare, ne urează întotdeauna un “bun venit” prietenos.
• Maşină
  Indiferent de aeroportul unde aterizăm, putem închiria o maşină, pentru a ajunge la cazarea si locurile de poveste pe care abia aşteptăm să le vedem sau revedem. Drumul care leagă Cluj Napoca de Baia Mare este drumul naţional DN1C.
• Tren
  Transportul feroviar este asigurat în Romania de C.F.R., iar un program complet al sosirilor și plecărilor se poate găsi pe www.cfr.ro, un serviciu valabil atât în limba română, cât și în limba engleză și franceză sau pe www.mersultrenurilor.ro. Cu trenul sunt conexiuni din Cluj Napoca, Timișoara sau București.

Baia Mare – reşedinţă a judeţului Maramureş, este punctul ideal de plecare pentru o aventură de poveste pe meleagurile moroşene. Unul dintre punctele forte ale oraşului îl constituie faptul că îmbină perfect monumentele care au o arhitectură modernă cu cele medievale.

Printre obicetivele turistice ale oraşului se află:

• Turnul lui Stefan – ridicat de Iancu de Hunedoara, ca şi o anexă a Catedralei “Sfȃntul Stefan”. Construcţia este în stil gotic.
• Muzeul Etnografic – este un muzeu în aer liber , format din gospodării ţărăneşti.
• Casa Iancu de Hunedoara – parte a vechiului castel medieval, ridicat în anul 1446 de Iancu pentru soţia sa, Elisabeta
• Biserica Sfȃnta Treime – construcţie medievală în stil gotic

Sighetu Marmaţiei – este unul dintre punctele de reper ale Maramureşului. De aici se poate ajunge foarte uşor la Mocăniţa de pe Valea Vaserului, la Lacul Albastru de la Baia Sprie sau la Cimitirul Vesel de la Săpȃnţa. Ce putem vizita în Sighet? Simplu, multe muzee:

• Muzeul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei – un muzeu amenajat într-o fostă închisoare politică de către Romulus Rusan și Ana Blandiana.
• Muzeul Maramureşan de istorie şi Etnografie – înfiinţat în anul 1860 este unul dintre cele mai importante muzee ale Romȃniei. Acesta este şi primul muzeu din Sighet.

Obiectivele dragi nouă, pe care le vizităm mereu şi mereu cu mare drag, de fiecare dată cȃnd ajungem pe meleagurile moroşenilor datorită emoţilor transmise, stării sufleteşti de bine cu care te ȋncarci după ce le vizitezi. Mai jos vă lăsăm lista acestora, fără o ordine anume a vizitării lor, pentru că de oriunde am ȋncepe bogăţia sufletească rămȃne aceaşi.

• Muzeul Satului Maramureşean – se ȋntinde pe o suprafaţă de 14 hectare, şi este format din peste 150 de construcţii care constau ȋn case tradiţionale, două mori, o biserică şi instalaţii. Muzeul este situat ȋn oraşul Sighetu Marmaţiei.
• Memorialul Victimelor Comunismului şi Rezistenţei sau Memorialul Durerii – a fost inaugurat ȋn anul 1997 la iniţiativa Anei Blandiana. Muzeul deţine o colecţie uluitoare de ilustraţii cu victimele sistemului comunist, metode de persecutare, fotografii, obiecte şi interviuri. In trecut aici se afla ȋnchisoarea de la Sighet, construită de autorităţile austro-ungare. Printre intelectualii aduşi şi ȋnchişi aici se numără Iuliu Maniu, Gheorghe Brătianu, Corneliu Coposu şi mulţi alţii.
• Cimitirul Vesel de la Săpȃnţa – este unic ȋn lume. Fondatorul acestuia este meşterul popular Stan Ioan Pătraş. Ce găsim aici? Cruci vopsite ȋn albastru de Săpȃnţa, sculptate, pe care sunt trecute versuri caracteristice vieţii persoanei decedate.
• Mănăstirea Bȃrsana – construită ȋn secolul al XIV-lea, doar din lemn de stejar și pietre de rȃu, Mănăstirea Bȃrsana este un exemplu al arhitecturii si tradiţiei locale. Turnul bisericii are 57 m, fiind a doua cea mai ȋnaltă construcţie din lemn din Europa, dupa mănăstirea Săpȃnţa Peri ( 75 m), care se află tot ȋn Maramureş. Biserica mănăstirii este inclusă ȋn patrimoniul UNESCO.
• Mocăniţa de pe Valea Vaserului – ultima cale ferată forestieră cu abur din Europa. Traseul parcurs cu trenul este unul cu adevărat spectaculos. O dată ajunşi ȋn staţia Paltin – destinaţia călătoriei, se poate admira defileul sau se poate face o scurtă drumeţie pȃnă la galeriile din timpul celui de al Doilea Război Mondial.
• Ruşcova, Repedea şi Poienile de Sub Munte – aceste trei sate situate ȋn apropiere de graniţa cu Ucraina, formează Valea Rușcovei. La Repedea există un festival al narciselor, care are loc ȋn luna mai, ȋn fiecare an. Este bine de sţiut faptul că ȋn Valea Rușcovei predominanţi sunt ucrainienii. Această zonă este recomandată ȋn special iubitorilor de munte, cărora le-ar face plăcere să ia la pas Munţii Maramureşului.
• Satul Breb – unul dintre cele mai cunoscute sate din judeţ, ȋn primul rȃnd datorită ţăraniilor care au păstrat tradiţiile pȃnă ȋn ziua de azi, iar fiecare căsuţă pare desprinsă din poveşti. De aici se poate admira şi Creasta Cocoşului. Alte atracţii ar fi Lacul Morărenilor situat la 853 m altitudine, şi biserica din lemn cu hramul “ Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” inclusă pe lista monumentelor istorice.
• Petrova şi Strȃmtura – aici se afla dealul Hera, cu o şosea superbă, trasată prin pădure.
• Satul Mara – aici se află păstrăvăria cu cascadă proprie, şi piscina “Pă Coastă”, un loc neaşteptat, apărut ȋntr-un peisaj pitoresc.
• Cascada Cailor – este cea mai înaltă cascadă din Romȃnia, fiind situată la o altitudine de 1300 m. Se formează din apa care se adună de pe muntele Cailor, din cauza topirii zăpezii și a ploilor dese care alunecă pe versantul Rezervației Piatra Rea revărsându-se peste Podul Cailor de la o altitudine de circa 90 de metri în mai multe trepte cu căderi succesive.
• Bisericile din lemn, aflate în patrimoniul UNESCO: Biserica de lemn „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” din Bârsana; Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Budești Josani; Biserica de lemn „Cuvioasa Parascheva” din Desești; Biserica de lemn „Nașterea Maicii Domnului” din Ieud Deal; Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” dn Plopiș; Biserica de lemn „Cuvioasa Parascheva” din Poienile Izei; Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Rogoz; Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Șurdești.

Pentru a vedea mai mult din viaţa, tradiţiile, portul şi cultura locului, va sfătuim să vă planificaţi vacanţa ȋn funcţie de evenimentele care au loc ȋn zona Maramureşului. Mai jos ȋmpărtăşim câteva dintre acestea :

• Primăvara:
  – Serbările Zăpezii – Borşa: acestea au loc de obicei, în primul weekend din martie; spectacole pe zăpadă, sporturi de iarnă, dans şi voie bună.
  – Câte flori pe Iza-n sus – Dragomireşti: Festival popular, în prima duminică de după Paşte, cu dansuri, cântece şi costume populare.

• Vara:
  – Tabăra de sculptură, pictură şi ceramică – Sighetu Marmaţiei: Artişti talentaţi în arta tradiţională îşi expun obiectele făcute manual.
  – Pântru mândra din Botiza – Botiza: Muzică tradiţională, parada costumelor populare, concursuri, foc de artificii.

• Toamna:
  – Zilele oraşului Sighet – Sighetu Marmaţiei: Muzică, târguri, concerte, dans, etc.
  – Sărbătoarea Castanelor – Baia Mare: La sfârşitul lunii septembrie – începutul lunii octombrie, când castanele sunt mature, se sărbătoreşte simbolul oraşului Baia Mare.

• Iarna:
  – Festivalul Obiceiurilor de Iarnă – Târgu Lăpuş: Festival folcloric cu tradiţii de iarnă în Lăpuş şi Chioar; paradă de costume populare, performanţe tradiţionale tipice Crăciunului şi Anului Nou.
  – Hanukkah Festival – Sighetu Marmaţiei: Festival evreiesc de 8 zile, ţinut la sfârşitul lunii decembrie de comunitatea evreiască din Sighet.
  – Festivalul datinilor de iarnă “Marmaţia” – Sighetu Marmaţiei: Un festival vechi de 40 de ani care sărbătoreşte tradiţiile de iarnă din Maramureş.