Oltenia este zona situată ȋn partea de Sud – Vest a ţării, fiind delimitată la est de rȃul Olt, la sud si vest de Dunare, iar la nord de Carpaţii Meridionali.

Oltenia este zona șituată ȋn partea de Sud – Vest a ţării, fiind delimitată la est de rȃul Olt, la sud și vest de Dunare, iar la nord de Carpaţii Meridionali.

Zona Olteniei cuprinde urmatoarele județe:

• Județul Dolj – in intregime
• Județul Gorj – in intregime
• Județul Mehedinți (fără orașul Orșova și comunele Eșelnița, Dubova, Svinița, care aparțin Banatului)
• Județul Olt (fără zonele șituate la est de râul Olt, care fac parte din Muntenia)
• Județul Vâlcea (fără zonele șituate la est de râul Olt, care fac parte din Muntenia. De asemenea, o mică zonă șituată între barajul Vidra și vârful Șteflești a fost atașată județului Vâlcea, fiind desprinsă din fostul județ Sibiu)
• Județul Teleorman (doar comuna Islaz)

Din punct de vedere geografic, Oltenia are în componenţa sa principalele unităţi de relief: Carpaţii Meridionali in nord, urmate de Subcarpaţi și Podişul Getic, în zona de centru, iar în sudul regiunii, cea mai importantă componentă a Câmpiei Române: Câmpia Oltului. La nivel de ape curgătoare, în regiune întâlnim râurile Olt, Jiu cu afluenţii Lotru, Olteţ, Tismana și Motru) și bineînţeles Dunărea.

Conform descoperirilor arheologice din județele Vâlcea și Mehedinţi, cei mai vechi locuitori ai regiunii datează din secolul I i.e.n. De-a lungul istoriei în regiune au avut aşezări triburi geto-dacice precum pelii, sucii și burii, apoi au aparţinut dacilor și ulterior romanilor. Zona Olteniei a fost culoar de trecere pentru popoarele migratoare, multe denumiri actuale fiind rămășiţe ale existenţei acestora: denumirile de Craiova, Bistriţa, Hinova, Bucovăţ vin din limba slavă. Apropiindu-ne de prezent, sunt datate ocupări ale sașilor și a habsburgilor.

Personalităţi importante din zona Olteniei: Printre cele mai importante personalităţi din Oltenia se află: Constantin Brancuși, sculptor, Nicolae Titulescu, om politic și diplomat roman, Tudor Vladimirescu, conducător al Revoluţiei de la 1821 in Ţara Româneasca, Ecaterina Teodoroiu, eroina a primului Război Mondial, Nicolae Bălcescu, istoric, scriitor și luptător al Revoluţiei de la 1848, Marin Sorescu, scriitor, Dem Rădulescu, actor, Ion Crăciunescu, arbitru internaţional, etc.

Bucătăria din Oltenia păstreaza şi în prezent obiceiul de a pregăti mâncarea în oale de pământ la „ţest”, tehnologie care ofera un gust deosebit mâncărurilor. Ţestul este un clopot de lut ars sau fontă, sub care se introduce un recipient cu mâncare ce urmează a fi gătită pe vatră. Oltenii nu sunt pretenţiosi la mâncare şi consumă legume proaspete, peşte, carne de pasăre, vacă si porc, lactatele şi brânzeturile, dar felul de a le combina e unic. Printre mâncarurile renumite, se regăsesc: ciorbele de praz şi de stevie, fiertura oltenească(ciorbă de pasăre şi legume fierte în oala de pământ pe vatră) sau sarmalele gătite în oale de pământ la ţest. Felurile de mâncare specifice aceastei zone sunt: ciulama de pui cu mămăliguţă, roşiile umplute cu carne sau cu orez, tochitură oltenească, saramură de peşte.

Regiunea viticolă Oltenia prezintă poate cele mai favorabile condiții pentru cultivarea viței de vie din punct de vedere al poziției geografice, al climei calde sau a structurii și compoziției solului. Primele culturi de viţă de vie ar fi existat din secolele VII-VIII î.Hr. Cele mai renumite podgorii din regiune sunt Dealurile Craiovei, Podgoria Drăgăşani, Severin, Sâmbureşti sau Plaiurile Drâncei. Sortimentele de vinuri celebre în Oltenia sunt Tămâioasa Românească, Negru de Drăgăşani, Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră sau Sauvignon Blanc.

Oltenia este cunoscută pentru obiceiurile și tradiţiile de sărbători și de la evenimente păstrate din timpuri străvechi. De Paşte se crede că cei trecuti în nefiinţă se întorc pentru a petrece sărbătorile cu cei vii. Pentru a-i mulţumi se aprind focuri în curte și se lasă afară, pe mese, colaci și apa. În Vinerea Mare se ţine post negru și oamenii se spală cu apă rece pentru a fi sănătoși tot anul. Un obicei unic păstrat în Oltenia este în perioada Crăciunului și se desfăşoara în felul următor: împodobirea unui cap de porc cu mărgele şi alte bijuterii și pregătirea unui colind special. Se crede că o zeitate sub forma unei purcea le păzea și binecuvânta casele și pământurile roditoare.

Muntenia ţine ascunsă în ea parte a istoriei noastre, putem să o numim inima istoriei romȃneşti. Aici, in inima istoriei, sălăşluieşte astăzi şi capitala ţării, Bucureşti. Dovadă a istoriei bogate stau şi astăzi oraşe precum Tȃrgovişte şi Curtea de Argeş, cetăţi micuţe, ruine, si biserici vechi, precum Mănăstirea Cozia.

Pentru că este o zonă a contrastelor, aici regăsim zonele de poveste create de Munţii Carpaţi, precum Babele şi Sfinxul din Bucegi, Vulcanii noroioşi, Dunărea, şi întinsa Cȃmpie Romȃna.

Muntenia este situată în partea de sud a ţării, fiind delimitată de Munţii Carpaţi la nord, de rȃul Olt la vest, Dunăre în partea sud-estică, iar în partea de nord-est este delimitată de rȃurile Milcov, Putna şi Siret.

Denumirea de Muntenia, apare pentru prima dată în scrierile primilor voievozi moldoveni, prin Muntenia făcȃndu-se referire la întreg teritoriul Tării Romȃneşti. Pȃnă în secolul al XVIII-le denumirea Muntenia, cuprindea şi zona Olteniei, care mai tȃrziu devine o regiune distinctă.

Muntenia de astăzi este alcătuită din municipiul Bucureşti şi judeţele Prahova, Argeş, Dȃmboviţa, Brăila, Giurgiu, Ialomiţa, Călăraşi, Buzău, Teleorman şi Ilfov. Pe lȃngă acestea, în componenţa regiunii mai intră şi zona Predeal, dar şi sudul judeţului Vrancea, respective localităţile din estul rȃului Olt, care fac parte din judeţele Vȃlcea şi Olt.

Gastronomia specifică acestei zone, este o însumare a influenţelor avute de-a lungul timpului, creȃnd astfel un deliciu, putem spune, multicultural. De la peşte, paste făinoase, produse din lapte, legume proaspete sau diverse preparate din carne, bucătăria muntenească rămȃne impregnată în simţul nostru gustativ.

Iar pentru că o masă delicioasă este desăvȃrşită cu un vin bun, nu trebuie să ratăm nici renumitele podgorii din zonă, precum Pietroasele, Tohani, Urlaţi, Valea Călugărească sau Coteşti.

Avion, tren sau mașină? Situată foarte bine în sudul României, Oltenia este foarte accesibilă prin toate mijloacele de transport.

• Avion
  Principala “poartă” aeriană a Olteniei e reprezentată de aeroportul Craiova, unde operează companii precum Tarom sau Wizz Air
• Tren
  Craiova este cel mai important nod feroviar/rutier din regiune. Magistrala M900, Timişoara – Bucureşti, trece prin oraș,
• Mașină
  Cele mai multe drumuri europene din zona Olteniei au convergenţă in Craiova: E70 (spre Caracal), E79 (Târgu-Jiu – Calafat), E574(spre Slatina – Pitești)

Avion, tren sau maşină? Răspunsul este simplu, deoarece indiferent de varianta aleasă, peisajele văzute vor fi desprinse din poveşti.

• Avion
  Cel mai mare aeroport al ţării deserveşte  zona Muntenia, şi anume, Aeroportul Internaţional “ Henri Coandă” din Bucureşti. Pentru a ajunge la Bucureşti sunt conexiuni din întreaga lume, iar o dată ajunşi aici, vizitarea regiunii Muntenia, devine un obiectiv simplu.
• Maşină
  Putem să închiriem o maşină şi să pornim în vizitarea zonei dacă ajungem aici cu avionul, sau aveti deja o maşină la dispoziție drumul național DN1 abia aşteaptă să fie străbătut.
• Tren
  Transportul feroviar este asigurat în Romania de C.F.R., iar un program complet al sosirilor si plecărilor se poate găsi pe www.cfr.ro, un serviciu valabil atat în romana, cat si în engleza si franceză sau pe www.mersultrenurilor.ro. Cu trenul sunt conexiuni din Cluj Napoca, Timisoara sau Bucuresti.

Principalele orașe din Oltenia sunt: Craiova (reședință de județ in Dolj), Râmnicu Valcea (reședință de județ in Valcea), Drobeta Turnu Severin (reședință de județ in Mehedinti), Târgu Jiu (reședință de județ in Gorj), Caracal și Slatina.

• Craiova este cel mai mare și mai frumos oraș al sud-vestului României. Orașul a fost construit pe structura fostei aşezări dacice și apoi romane, Pelendava. Din anul 1400 poartă numele actual.
  Printre principalele obiective turistice amintim:
  • Clădirea Primăriei și Consiliului Local Municipal – construită in secolul XX, a avut numeroase utilizari: fost sediul al băncii comerţului, filiala academiei de ştiinţe istorice, arheologice și Etnografice, până la actuala ocupaţie a primăriei, prefecturii și consiliului judeţean.
  • Centrul istoric – renovat cu fonduri europene, s-a încercat păstrarea aspectului istoric – străzi pavate cu granit, mobilier stradal cu deșign de epoca, felinare, scuaruri și piaţete, fântâni sau statui cu alură antebelică
  • Palatul Jean Mihail – Muzeul de Artă – găzduieşte peste 1200 de piese de artă, o parte din ele find ale lui Constantin Brâncuși. În forma actuală datează din 1907 cand a fost construit. La construcţia palatului s-au folosit oglinzi veneţiene, candelabre cu ornamente de cristal de Murano și tapiserii cu mătase de Lyon.
  • Muzeul Olteniei – Secţia Istorie și Arheologie – recomandat pentru istoria regiunii
  • Parcul Nicolae Romanescu – cel mai mare parc natural din România, întins pe 96 hectare. Cuprinde plantaţii ornamentale de arbori și arbuşti, o întindere de apă de 4 hectare, un hipodrom de 20 de hectare, drumuri, alei și poteci care însumeaza peste 35 de km lungime. De asemenea, se regăsesc restaurante, grădina zoologică sau un amfiteatru pentru spectacole.
  • Recomandat și frecventat în special de persoanele tinere este Parcul Tinereului. Întins pe aproximativ 60 de hectare, oferă facilităţi sportive precum tenis, minifotbal, baschet, tenis de masă, şah, pistă de role și skate, teatru de vară în aer liber cu o capacitate de 200 de locuri, teren de minigolf omologat international, locuri de joacă pentru copii, 12 km de alei asfaltate pentru amatorii de jogging.
  • Craiova Water Park – cel mai important parc acvatic din regiune. Complexul cuprinde bazine acoperite, bazin înot adulţi, bazine pentru tobogane, lazy river, piscină cu valuri, piscină tematică pentru copii, zone de plajă, bar acvatic, terenuri pentru sporturi de plajă, saună și jacuzzi.
  • Stadionul Ion Oblemenco – al doilea stadion ca mărime al ţării
  • Catedrala Mitropolitană
  • Catedrala Episcopală
  • Bisericile Sfanta Treime, Mântuleasa, Sfantul Ilie.
• Râmnicu-Vâlcea, reședință de județ in Valcea, este situat pe malul drept al râului Olt și este unul dintre centrele importante ecomice și culturale din partea central sudică a României.
  În acest oraș putem vizita:
  • Casa Memorială și bustul lui Anton Pann: casă-muzeu ce găzduieste o expoziţie memorială dedicată lui Anton Pann: mobilier de epocă, obiecte decorative, ţesături, tablouri, lucrări muzicale, culegeri de folclor, poezii și povestiri, cărti vechi. Bustul a fost dezvelit în anul 1969 și are aproximativ 2m înălţime.
  • Muzeul de Istorie – adăposteşte numeroase tezaure, arme vechi, artefacte de valoare inestimabilă, colecţii de tipărituri, cărţi vechi, colecții filatelice, colecții din diverse perioade de mare interes arheologic
  • Scuarul Revoluţiei cu Monumentul Independenţei – unul dintre șimbolurile orașului, ridicat între anii 1913-1914
  • Alte obiective: Parcul Zăvoi, Parcul „Mircea cel Bătrân”, Galeria de artă „Artex”, Filarmonica „Ion Dumitrescu”, Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”, Grădina Zoologică, Statuia lui Mircea cel Bătrân, Monumentul Deşteptarea României, etc.
• Târgu-Jiu este situat în depresiunea Târgu-Jiu – Câmpu Mare, fiind reședință de județ. Este cel mai apropiat oraș faţă de locul de naştere al lui Constantin Brâncuși (Hobiţa, 25km) și este recunoscut pentru cele 3 faimoase lucrări ale sale: Trilogia Ansamblului Monumental.
  • Coloana Infinitului – are o înălţime de aproximativ 29m, ridicată între anii 1937-1938 și reprezintă un șimbol al faptelor eroice ale gorjenilor și a rezistenţei lor în timpul primului război mondial.
  • Poarta Sărutului – considerată poarta trecerii spre o altă lume. Finalizată în 1938, motivul sărutului, prezent pe stâlpii porţii, poate fi interpretat și ca o descoperire lăuntrica – ochii care privesc spre interior. Locuitorii orașului obişnuiesc sa fie căsătoriţi în dreptul acestui monument.
  • Masa Tăcerii – reprezintă locul ultimei mese sau locul ultimul moment cu cei dragi înainte de plecarea la razboi. De asemenea finalizată în 1938, Masa Tăcerii îndeamnă la meditaţie și reculegere.
    Povestea celor 3 monumente pleacă de la Masa Tăcerii, unde se strânge familia soldatului român, ce apoi este condus pana la Poarta Sărutului (simbolic fiind poarta casei), unde iși iau rămas bun, soldatul trece prin poartă spre ceea ce ar putea fi lumea de apoi, dar este legat spiritual de cei rămași acasă prin Coloana Infinitului care “izvorăște” din pământ și dă iluzia continuităţii până în cerPe lângă aceşti coloși ai turismului românesc din Târgu-Jiu, mai amintim: Teatrul Dramatic Elvira Godeanu, ridicat în onoarea actriţei ce a interpretat faimosul rol Zoe Trahanache din comedia marelui Ion Luca Caragiale, “O scrisoare pierdută”, Casa Memorială și Mausoleul Ecaterina Teodoroiu, eroina primului război mondial, Muzeul de Artă Târgu-Jiu sau Muzeul Județean Alexandru Ştefulescu.

Principalele oraşe din Muntenia sunt:

• Bucureşti este capitala ţării, fiind denumit în trecut şi “Micul Paris”. Este un oraş al contrastelor în care ne dau întalnire clădiri cu o arhitectură unică, în stilul Art Nouveau, dar şi clădiri construite în era comunistă, parcuri întinse pe suprafeţe impresionante sau pieţe publice. Bucureştiul este un oraş vibrant, care abia aşteaptă să îl descoperim. Printre obiectivele acestuia amintim:
  • Palatul Parlamentului – domneşte central capitalei, fiind un reper al oraşului, şi al istoriei. Este a doua cea mai mare clădire din lume după Pentagon, iar procesul de construcţie al acestuia a necesitat nu mai putin de 400 de arhitecţi.
  • Palatul Cotroceni – sediul şi reşedinţa preşedintelui Romȃniei. Adiacent palatului se află Grădina Cotroceni, pe care nu trebuie să o ratezi.
  • Arcul de Triumf – a fost ridicat pentru a comemora formarea Romȃniei Mari, din anul 1918.
  • Parcul Herăstrău – este unul dintre cele mai frumoase parcuri ale ţării. Aici se organizează şi numeroase evenimente.
  • Muzeul Naţional de Artă
  • Ateneul Romȃn – dacă eşti fan al muzicii clasice, cu siguranţă unul dintre spectacolele susţinute aici va rămȃne una dintre amintirile tale favorite.
  • Centrul vechi – inima oraşului. Aici vei găsi mereu ceva de făcut, şi este locul ideal de a încheia o zi petrecută în “Micul Paris”.
• Tȃrgovişte – reşedinţă domnească şi cpaitală între 1396 şi 1714, oraşul este o mărturiei a istoriei ţării, păstrȃn şi astăzi urme ale trecutului şi ale istoriei.
  Printre obiectivele turistice se numără:

• • Turnul Chindei – construit în perioada domnitorului Vlad Tepeş este situat în complexul muzeal “ Curtea Domneasca”
  • Biserica Domneasca Mare – o altă clădire parte a complexului “ Curtea Domnească”
  • Mănăstirea Stelea – multi o consideră a fi cea mai frumoasă biserică din Romȃnia.

Acoperind o zonă mare a terioriului României, turismul în regiunea Olteniei şi a Munteniei este diversificat: turism religios, de aventură, cultural, sau montan. Se regăsesc numeroase mănăstiri şi biserici, peşteri, vestigii istorice sau staţiuni de iarnă.

• Mănăstirile Cozia, Govora și Horezu
  Cozia, ctitorie a lui Mircea cel Bătrân – este una dintre cele mai importante construcţii arhitecturale de arta medievală din România, situată la 3 km de statiunea balneo-climaterică Călimănesti-Căciulata, pe malul drept al Oltului și la cca. 20 km nord de Râmnicu-Vâlcea. A fost sfinţită la 18 mai 1388. În pronaos se găsesc mormintele voievodului Mircea și al monahei Teofana, mama lui Mihai Viteazul, călugăriţă după moartea fiului ei, decedată in 1605.
  Horezu este considerată cea mai reprezentativă construcţie în stil brâncovenesc. Se află in patrimoniul Unesco din 1993. Datează din 1697 și se întinde pe aproximativ 3 hectare. Numele mănăstirii vine de la huhurezi, o specie locală de păsări de noapte din familia bufniţelor, cu un penaj colorat.
  Govora, situată la 7km de băile balneo cu același nume, datează din secolul XV. Este o mănăstire de maici, una dintre cele mai vechi din ţară. Mănăstirea Govora a găzduit prima tipăritură în limba română, camerele fostei tipografii există și în prezent.
• Întreaga zonă a văii Oltului, este de o frumuseţe aparte, de la verdele pădurilor, izvoarele minerale, mănăstirile şi satele micuţe care completează acest peisaj. Amintim Parcul Naţional Cozia cu cascada Lotrisor, Castrul Roman Arutela, Ruinele Cetăţii Arxavia, hidrocentralele Turnu, Caineni și Cornetu, mănăstirile Frașinei, Turnu, Cornet, Strănişoara sau Schitul Ostrov (primul schit de călugăriţe de pe terioriul României).
• Pe Valea Jiului de asemenea se găsesc numeroase obiective de natură arheologică sau laică precum mănăstirile Tismana și Polovragi, schitul Lainici.
• Cele mai importante peşteri din Oltenia sunt peşterile Polovragi, Peştera Muierilor, Peştera Cloşani, Ponoare (tot în această zonă regăsim și Podul lui Dumnezeu).
  Peştera Polovragi se găseşte la o altitudine de 670, iar din întreaga lungime de 10km, sunt amenajaţi pentru turismul de masă doar 800m. Încăperile din peştera au diverse denumiri din cauza impuritatilor apelor.
  Una dintre cele mai impreșionante peşteri este Peştera Muierii cu o lungime de 3,6km situata pe 4 nivele. A fost prima peşteră iluminată electric iar nivelul inferior este rezervaţie speologică. Peştera Cloşani este una dintre cele mai cunoscute din regiunea Olteniei, situată între Târgu-Jiu și Baia de Aramă. Are o lungime de 1100m dar poate fi vizitată doar cu aprobarea Institutului de Speologie deoarece a fost prezervată exclușiv pentru cercetari ştiinţifice: biospeologie, mineralogie, geologie, chimie, geomorfologie, fizică, geofizică și seismologie.
  Peştera Ponoarele are o lungime de 734m și este localizată în satul omonim. Intrarea în peştera are form unei arcade cu un tavan înalt. Accesul este dificil, deoarece intrarea e în pantă și de cele mai multe ori apa se scurge din tavan iar solul este argilos. Are 2 etaje, la cel inferior se poate ajunge doar cu echipament special, fiind la o coborâre verticală de aproximativ 8-10m. Această pesteră are legatură cu Peştera Bulba, situată la câtiva km de localitate. Traseul se poate face doar cu echipament și antrenament în prealabil dar și în condiţii de secetă.
• Al doilea cel mai spectaculos drum din România este Transalpina. Este cea mai înaltă şosea din România, punctul maxim fiind la 2145m. Are o lungime totală de 148km și face legătura între orașele Novaci și Sebeş. În proximitatea drumului există mai multe lacuri glaciare, dintre care cel mai cunoscut este Lacul Gâlcescu. Cu o suprafaţă de 3,2 hectare, acest lac este cel mai întins iezer glaciar din zona Gorjului, cu o adȃncime de zece metri. Se află la o altitudine de 1950 metri şi este populat natural cu peşti.
• Pe traseul Transalpina întâlnim staţiunea de iarnă Rânca. Staţiunea e în curs de dezvoltare dar în acest moment sunt acceșibile 3 pârtii de ski, una pentru începători, una pentru avansaţi și o pârtie pentru copii. Atât iarna cât și vara în aceasta staţiune se poate zbura cu parapanta. Locaţiile folosite sunt Vârfurile Papuşa, Măgura sau Cerbul.
• Vestigiile Castrului roman Drobeta, Podul lui Traian şi Turnul lui Sever se pot vedea şi astăzi. Podul lui Traian a fost construit ȋn numai trei ani (103 – 105) după planurile celebrului arhitect, Apolodor din Damasc, fiind conșiderat cea mai ȋndrăzneaţă lucrare inginerească a antichităţii romane.
• Porţile de Fier, unul din defileurile Dunării unde fluviul ia cu asalt munţii, oferind un peisaj superb. Statuia regelui Decebal, sculptată la malul mării, este cea mai ȋnaltă sculptură in piatră din Europa ( 40 m).
• Staţiunile balenoclimaterice: Călimănesti–Căciulata, Băile Govora și Băile Olănesti.
  Călimănesti-Căciulata situată la 18km de Râmnicu-Vâlcea este considerată perla staţiunilor din Vâlcea, datorită microclimatului, izvoarelor termale sau a aerului ionizat. Staţiunea este deschisă pe tot parcursul anului pentru ca turiştii să beneficieze în orice sezon de proprietăţile apelor minerale sulfuroase, clorate, bromate, cu sodiu, calciu, magneziu, în principal hipotonice. Pentru a beneficia de tratament se recomandă bilet de trimitere de la medici specialişti.
  Se pot trata la Călimănesti-Căciulata urmatoarele afecțiuni:
  – afecțiuni ale tubului digestiv (gastrită cronică cu hiper și hipoaciditate, constipație cronică, colită cronică, boală ulceroasă – ulcer gastric și duodenal fără complicații, sechele stomac operat, enterocolopatii cronice nespecifice);
  – afecțiuni hepatobiliare (dischinezie biliara, colicistită cronică care prezintă sau nu calculi, hepatită cronică, pancreatită cronică);
  – afecțiuni ale sistemului renal și urinar (litiază și microlitiază urinară cu sau fără infecție , pielonefrită cronică ascendentă, infecții urinare, glomerunefrită cronică stabilizată, pielocistite);
  – afecțiuni metabolice și nutritionale (diabet melitus, stări hiperuremice, dislipidemii și hiperlipemii, diabet zaharat compensat, obezitate);
  – afecțiuni ale aparatului locomotor
  – afecțiuni reumatismale degenerative (spondiloză cervicală, lombară si dorsală, artroză, poliartroză), afecțiuni degenerative articulare ale omului vârstnic;
  – afecțiuni reumatismale inflamatorii (stări alergice articulare după reumatism articular acut sau după infecții de focar);
  – afecțiuni reumatismale abarticulare (tendinoze, tendomioze, tendoperiostoze, periartrită scapulohumerală);
  – afecțiuni posttraumatice (dupa entorse, luxații și fracturi);
  – afecțiuni neurologice periferice (pareză, sechele ale poliomielitei, nevralgii, nevrite, sciatalgii);
  – afecțiuni respiratorii (persoane expuse la noxe respiratorii, microbiene sau virotice, afecțiuni bronhopulmonare cronice netuberculoase, astmul alergic, bronșitele și traheo-bronșitele cronice, bronsiectazia, rinofaringite, sinuzite cronice);
  – afecțiuni asociate (afecțiuni ginecologice cronice netuberculoase – sindrom ovarian cauzat de menopauză, anexite,metroanexite cronice, sterilitate) otorinolaringologice, dermatologice, cardiovasculare, endocrine, nevroză astenică, boli profesionale).
  Băile Govora este considerată a doua staţiune balneară din perspectiva concentraţiei apelor iodate și bromurate. Există 3 tipuri de ape minerale folosite pentru cure interne și externe. De asemenea, se pot face tratamente cu nămol sapropelic adus de la Ocnele Mari.
  Băile Govora oferă tratamente pentru:
  – Afecțiuni respiratorii (bronșita cronică; traheobronșite; B.P.O.C.; emfizem pulmonar; status post-infecții respiratorii repetate; bronșiiectazii fără episoade hemoptoice;
  – Astm bronșic alergic, infecțios, infecțio-alergic; sechele post-pneumectorii (nu pentru tumori maligne).
  – Afecțiuni O.R.L :rinosinuzite cronice catarale; sinuzite operate; rinofaringite cronice hipertrofice; laringite; micoze orofaringiene.
  – Afecțiuni ale aparatului locomotor:
  reumatism degenerativ: spondiloze; gonartroze; coxartroze; artroze periferice; reumatism secundar infecțios; reumatism abarticular;
  disfuncții post-traumatice: afecțiuni neurologice periferice; afecțiuni neurologice centrale (bolnavi sub 62 ani, fără recidivă și crize epileptice).
  – Afecțiuni asociate: gastroduodenite cronice; dispepsii gastro-intestinale; afecțiuni hepato – biliare care necesită cure de colereză; afecțiuni ale aparatului renal care necesită cure de diureză; afecțiuni metabolice, sechele de rahitism; nevroze astenice; boli cauzate de stres
  Baile Olănesti ocupă primul loc printre staţiunile balneoclimaterice din România în ceea ce priveşte numărul de izvoare, valoarea debitului total zilnic al acestora, sau varietatea compoziţiei și a concentraţiei apelor minerale. Numărul total de izvoare este de 35 şi sunt atât naturale cât și forate. Condiţiile climatice sunt ideale, iernile nu sunt reci, cu o medie de -2,6 grade, în timp ce media maximelor pe timpul verii este de 19 grade.
  Baile Olanesti oferă în centrele sale tratament pentru:
  – afecțiuni digestive: esofagite, gastrite cronice hipoacide și hiperacide, duodenite cronice, ulcer cronic, enterocolopatii cronice nespecifice, stomac operat;
  – afecțiuni renale și ale căilor urinare: litiază renală neoperată sau operată, litiaza căilor urinare, pielonefrită cronică, glomerulonefrita cronică, cistită cronică;
  – afecțiuni cronice ale ficatului și ale căilor biliare:dischinezie biliară, colecistită cronică necalculoasă sau calculoasă (cu calculi nemobilizabili), tulburări după ficat operat (colecistoctemie), hepatită cronică stabilizată, pancreatită cronică;
  – afecțiuni respiratorii: rinosinuzite cronice alergice, bronșita cronică astmatiformă, astm bronșic alergic, noxe profesionale, stări după pneumopatii microbiene netuberculoase sau virolice, bronșite cronice, traheobronșite cronice, bronsectazie;
  – afecțiuni metabolice și de nutriție: diabet zaharat, dislipidemii, hiperuricemii, gută, obezitate;
  – afecțiuni dermatologice:psoriazis, ihtioze incipiente, keratodermii eczeme cronice, neurodermite, dermatite seboreice, acnee, piodermite;
  – afecțiuni alergice: de diferite tipologii (alimentare, medicamentoase bacteriologice) și cu manifestări diferite (respiratorii, digestive, cutanate: urticarii cronice, prurituri, dermite alergice de contact, eczeme profesionale);
  – boli profesionale(intoxicații cu metale grele: Pb, Hg, As);
  – afecțiuni cardiovasculare: hipertensiune arterială stadiul 1 si stadiul ½, arteropatii periferice;
  – afecțiuni asociate: afecțiuni reumatismale degenerative, afecțiuni reumatismale abarticulare, stări post-traumatice, osteoporoză, boli ale sistemului nervos periferic, pareze, paralizii, nevroză astenică;
  – afecțiuni endocrine;
  – afecțiuni ginecologice cronice.
• Parcul Naţional Bucegi – cu o suprafaţă totală de 35.700 ha, din care rezervaţiile integrale ocupa 9.000 ha. Cuprinde importante atracţIi turistice, cum ar fi Sfinxul şi Babele, specii rare de plante, floarea de colţ sau garofiţa şi fauna formată din ursul brun şi capra neagră. Unul dintre cele mai importante obiective turistice poate fi considerat vȃrful Omu, avand 2505 metri.
• Vulcanii Noroioşi – aceşti „vulcani” sunt formaţi din noroi, un fenomen rar intȃlnit in lume
• Focul Viu de la Lopătari – Fenomen al naturii, o flacără ce izvorăşte din pămȃnt, se datorează emanaţiei continue de gaze care se aprind datorită presiunii si frecarii de roca
• Valea Prahovei – Valea Prahovei este una dintre cele mai vizitate zone montane din Romȃnia, ȋndinzȃndu-se pe lungimea rȃului Prahova, cu o mare concentrare de staţiuni turistice montane. La o altitudine de 800 metri se afla staţiunea montană Sinaia, staţiunea Busteni şi nu ȋn ultimul rȃnd, staţiunea montană Predeal, situată la cea mai mare altitudine din Romȃnia, respectiv 1035 metri.
• Castelul Peleş – Castelul Peles, cu un caracter unicat, prin valoarea sa istorică şi artistică, poate fi considerat unul dintre cele mai importante monumente de acest fel din Europa celei de-a doua jumătăţi ale secolului XIX-lea. Castelul Peles din Sinaia a fost reşedinta de vara a regilor Romaniei, şi a fost construit ȋntre anii 1873 si 1914 la dorinţa regelui Carol I al Romaniei (1866 – 1914) dupa planurile arhitecţilor Johannes Schultz si Karel Liman şi descorat de celebrii Heymann din Hamburg, August din Mainz si Berhard Ludwig din Viena.
• Masivul Ciucaş – frumuseţea acestuia este dată de relieful ruiniform. Cea mai spectaculoasă privelişte o găsim dacă ne uitam la Masivul Ciucaş dinspre Valea Teleajenului. Masivul oferă o alternanţă de stȃnci, culmi liniştite, zone împădurite, şi pajişti verzi.
• Transfăgărăşan – este al doilea cel mai înalt drum din Romȃnia, făcȃnd legătura între Muntenia şi Transilvania, prin Munţii Făgăraş, oferind privelişti desprinse dintr-un film. Străbătȃnd Transfăgărăşanul ne vom minuna de frumusetea Lacului şi Barajului Vidraru, şi a Lacului glaciar Bȃlea.

Din punct de vedere al evenimentelor și festivalelor din regiune, cele mai multe sunt evenimente locale.
Printre ultimele evenimente desfăşurate amintim: Jazz Festival, Expo Vin, Festivalul de Artă din Craiova (toate 3 toamna), sau târguri tradiţionale: Cocoşul de Hurez (târgul ceramicii populare româneşti) sau Târgul Nedeia (târg de animale, mărfuri, spectacole de muzică și dansuri populare) (vara).

Printre festivalurile care au loc în Bucureşti enumerăm: Summer Well (Domeniul Stirbei, din Buftea, de obicei în luna august); Anim’Est – Festivalul Internaţional de Film de Animaţie (Bucureşti, de obicei în luna octombrie); Concursul Internaţional George Enescu – cel mai mare eveniment cultural romȃnesc ( Bucureşti, august – septembrie); Bucharest Photofest – cel mai intens eveniment de fotografie ( Bucureşti, luna octombrie); IMapp – festival care combină muzica şi proiecţiile 3D ( Bucureşti, Piaţa Constituţiei, luna septembrie).